1/4

He he... Uite ca am supravietuit o saptamana aici! Si n-am patit nimic. Ba chiar dorm mai mult, fumez mai putin, mananc mai bine (m-am ingrasat vreo 2 kile deja, God damn it!) sau mai mult, thank to the lovely, fat, French cheese.

Si in plus, am invatat sa ma orientez dupa harta (dupa ce m-am pierdut de cateva ori), si sa aud cum ma cheama micul meu studio, la ora 6. Boierie, frate!

In schimb, spre disperarea alor mei, banuiesc, nu am invatat nici sa gatesc - desi am facut creveti cu porumb ieri. Yum Yum! - pentru ca, in mare, s-a ocupat Iancu de asta, n-am devenit nici mai ordonata - camera pare mai plina asa; sa spunem ca dezordinea este modalitatea mea de a-mi personaliza camera. Si acum am o camera foaaarte... perso ! :D

Ah, da! Si spre disperarea bosilor, n-am invatat nici sa socializez cu lumea de pe-aici, si nici nu mi-am creat vreo sansa de a-mi imbunatati franceza.

Dar dupa o saptamana de stat aici, pot spune ca Orléans-ul este un orasel simpatic, super linistit, contrar zvonurilor. Cam .. negru (:D), ce-i drept, dar s-ar inscrie in planurile mele pentru orasul in care m-as retrage dupa multi ani de lins cururile angajatorilor.

Nu mi-am dat seama ca a trecut o saptamana decat cand am inceput sa scriu postul asta. Initial, voiam sa va povestesc ca azi am pierdut busul, si am ajuns la munca la 9.30. O ora cam nesimtita pentru cei de-aici. Dar ei la 6 rup usa, nu stau pana la 8-9 ca noi.

M-am trezit scrofeste la 8:35, desi ceasurile mele (3 la numar - 2 telefoane si un desteptator) sunau nestingherite de la 7:45. Am ajuns la birou la 9 juma' si le-am spus colegilor ca am pierdut busul. M-au intrebat unde l-am pus, si au inceput sa rada. Cu ocazia asta am aflat ca un bus e loupé (sarit), nu pierdut. Funy guys, these frenchies! Fuuuuny ! :

Am facut penitenta pana pe la 7, asa, pentru impresie. Am vorbit de zor vreo ora pe messenger, si am scris mailuri, dar pe tot parcursul acestor activitati am adoptat o mimica incruntata / agitata, ca sa para ca fac treburi importante.

Ce frumos este sa lucrezi "la Frantia"! Sa ai traininguri pe teme legate de calitate unde ti se dau tips & tricks despre Word, si la care cea mai mare provocare intelectuala este sa te straduiesti sa nu casti!

Maine e vineri, zi de rapoarte, nesuferita zi! In plus, am o alta reuniune despre calitate! Pe langa za supervaizer, maine mai vine si un nene la vreo 60 de ani, simpatic de altfel, care o sa-mi spuna (din nou) ca ar fi o idee bestiala sa facem cv-urile si situl si in engleza si romana (chestii deja existente de cativa ani), in timp ce ma va opri cu migala, zambind, la fiecare 30 de secunde sa imi corecteze greselile de franceza, fara sa aibe nici cel mai mic clue ca ma enerveaza teribil si ca imi e din ce in ce mai putin simpatic.

Dar trece inca o zi si plec in plimbare la Paris [giggling and rubbing hands] :D

P.S. Azi la prinz am papat la MacDo. Cornelushu', mama, ce faci ? Esti bine ?